Retrospectiva

Duminica, 21 august, orele 22:00. Vara mea se incheie aici.

Si pentru ca la sfarsitul fiecarei perioade semnificative simt nevoia sa intocmesc o oarecare retrospectiva, lista, rezumat (sau orice altceva ar putea reflecta obsesiile mele de tip organizatoric), urmatoarele randuri ar trebui sa fie despre toate activitatile si toata energia pe care am consumat-o in cele patru luni de cand sunt acasa. Insa vara asta n-a necesitat nici pe departe atat de multa vigoare si vitalitate pe cat eram eu pregatita sufleteste sa ofer. In schimb, a fost din plin populata de oameni noi.

Mi-am dat seama ca nu vor inceta niciodata sa apara. Sa petreaca in preajma ta suficient timp cat sa schimbe o idee, sa-ti sadeasca alta, sa te faca sa-ti doresti si sa simti, dupa care sa plece la fel de repede cum au aparut. Si sa te lase tanjind dupa o prezenta pe care ai trait-o doar cateva clipe.

Nu va fi, asadar, nicio retrospectiva sau rezumat, ci mai degraba o lista a celor carora tin sa le multumesc pentru urmele pe care le-au lasat. Si pe care am sa incerc sa le conserv cat pot eu de bine.

Acestea fiind spuse, iti multumesc…:

* pentru ca, in pofida lipsei de toleranta pe care o am vizavi de anumite portiuni ale tarii (si implicit a oamenilor care le populeaza), mi-ai demonstrat ca nu am niciun drept sa cataloghez oamenii dupa intonatia vocii si accent, ca printre ei se vor regasi si persoane ale caror privire mi-ar face o deosebita placere sa ma intampine dimineata, la micul dejun.

* pentru ca m-ai placut exact pentru ceea ce mi-a creat complexe o viata intreaga, pentru ca mi-ai tinut companie nu doar seara la cate-o bere, ci si a doua zi, la cafea.

* pentru ca m-ai facut sa ma simt acceptata nu doar de pustimea de o varsta cu mine, pentru ca ai apelat si ai avut incredere intr-un om cu 11 ani mai tanar ca tine, pentru ca ti-ai sacrificat duminica pentru a-ti umple adidasii de zgura si praf.

* pentru ca mi-ai demonstrat ca intuitia feminina functioneaza, insa e posibil sa dea gres atunci cand te astepti mai putin, pentru ca nu te-ai dat inapoi si ai acceptat exact genul de prietenie pe care am fost gata sa ti-l ofer.

* pentru ca, desi erai dupa doua zile nedormite si nu-ti doreai decat sa te odihnesti, ai acceptat sa-ti sacrifici si ultima noapte pentru a imparti un suc si-o cafea cu mine.

* pentru ca ai reusit sa faci din ultima noapte petrecuta in White Horse cea mai plina de farmec.

…pentru ca esti printre putinii care au reusit, intr-un timp extrem de scurt, sa se faca atat de placuti si indragiti.

Anunțuri

~ de Andra pe 21/08/2011.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: