Exceptie
…asa ma simt cateodata.
*Da, ieri a fost exceptia. Caci, dupa mult timp, i-am vazut pe toti impreuna. Si mi-am imaginat ca pot sa-mi incolacesc bratele in jurul lor si sa-i mangai pe obraz. E singurul calmant care chiar alina din durerile provocate de cele noua ore de stres si stat in picioare.
Caiet de doleanţe. 
Ai de capu meu “cata blogu'”. Mi-a zis azi Anita ca e blogul tau si am zis sa arunc o privire…. M-ai lasat masca. Poate m-oi apuca odata sa citesc tot ce scrie aici(pare un intreg jurnal). Un sfat pe viitor: apuca-te sa scrii mai mult in engleza, ca altfel o sa ai soarta marilor poaeti romani. Numa bine!