E al nostru. Si e tabu.

Oamenii nu se schimba. Punct si de la capat.

Acum, mai mult ca oricand, ii apreciez si ii admir. Asta pe langa dragostea ce le-o port zi de zi. De ce anume imi pare rau? De acele momente in care parea ca nu dau doi bani pe juliturile din coate si genunchi. De fapt, realizam si-atunci in mare parte ce se intampla. Atata doar ca incercam sa…par mai dura. Si sa-mi dosesc sentimentele undeva cat mai departe. Era si timpul ca ele sa iasa la suprafata. Au erupt. De zece ori mai puternic decat ar fi facut-o…atunci.

Nimic n-a cazut din cer senin. A fost efort, sudoare, goluri in stomac, noduri in gat, nopti nedormite si lacrimi sterse inainte de ora 7. Care, in final, s-au transformat in zambete. Caci familia este cea care are puterea de-a transfigura „slova de foc” in „slova faurita”.

Este acel drept rezervat doar noua. Si nimanui altcuiva. Pentru ca orice picatura de apa venita din exterior nu face altceva decat sa dilueze. De-aici nu izvoraste apa. E visiniu si curge lent.

Dar n-ai de unde sa stii.

Anunțuri

~ de Andra pe 20/09/2009.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: