Falsa modestie.

E ca si cand ti-ai bate joc de-un pachet primit in dar, aruncandu-l fara sa-l deschizi si jignindu-l astfel profund pe cel care ti l-a daruit.

Fiecare dintre noi este intr-o oarecare masura constient de calitatile pe care le are. Si a recunoaste ca ele exista mi se pare ceva cat se poate de normal. Mai e insa si acea categorie care, desi constientizeaza prezenta lor, se comporta ca si cand ele n-ar exista. Si nimic nu mi se pare mai deplasat de-atat. Faci parte din categoria oamenilor cu ceva mai speciali decat restul gloatei, ai fost printre putinii inzestrati cu un anumit dar, ar trebui sa te consideri norocos. A te fofila in fata oricarui compliment, a te simti stanjenit de fiecare data si a nega cu desavarsire substratul real pe baza caruia a fost facut acesta nu e modestie…e nerecunostinta. Si un soi de bataie de joc fata de cel care te complimenteaza, caci, cel mai probabil, el n-a fost la fel de norocos.

E chiar atat de greu sa raspunzi cu un simplu „multumesc”? Eu zic ca face mai mult decat orice.

Anunțuri

~ de Andra pe 03/08/2009.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: