Back home.

Am revenit pe meleaguri romanesti, slava cerului. Dupa o saptamana petrecuta printre cuvinte si fraze pe care nu am fost in stare sa le procesez nici macar pe jumatate, rasuflu usurata ca pot sa comunic si altfel decat ridicand umerii si banguind acolo un „nem tudom”. Nu mai e, in sfarsit, nevoie sa fac febra musculara pentru a duce o conversatie la bun sfarsit.

A fost si bine si mai putin bine. Mi-am inmuiat cioantele, dupa cum mi-am propus inca de acasa, am citit, am facut miscare muuuuulta, am jucat chiar si tenis de masa. N-au lipsit nici ciondanelile cu buni sau cu mami, recunosc. Si nici des intalnitul „mai bine stateam acasa”. Bine ca n-au durat mult si s-au dispersat la fel de repede precum au aparut.

Per total, a fost o binevenita cura, una fara calculator si internet. Ceea ce n-a prins rau deloc. Ca ea s-a prelungit cu o saptamana, asta e deja alta poveste. Am ajuns la trista concluzie ca nu sunt facuta pentru aparatura electronica. Sau ea nu e facuta pentru mine. Compatibilitate…zero!

Anunțuri

~ de Andra pe 13/02/2009.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: