Perfect day

•03/02/2010 • Lasă un comentariu

O zi petrecuta intr-un echipament de baschet care nu-mi mai apartine, alaturi de oameni pe care mi-a fost groaznic de dor sa-i strang in brate.

Cateodata e absolut tot ceea ce-mi doresc. Nimic mai mult.

Social Media II

•03/02/2010 • Lasă un comentariu

“Acesti oameni nu fac altceva decat sa-si consume trairile si sentimentele in viata virtuala si nu in cea reala. Se transforma, din punct de vedere social, in adevarati autisti. Cine sunt ei in realitate? Niste semi-articulati si monosilabici.”

Cristian Tudor Popescu – despre retelele de socializare (Radio Guerrilla).

De ce? Pentru ca reuseste sa completeze un post mai vechi de-al meu (‘Social Media’). Si pentru ca e exact ceea ce simt si eu.

To a good old age

•28/01/2010 • Un comentariu

Conceptul de ‘batranete’ ma sperie ingrozitor. Prefer, de cele mai multe ori, sa nu verbalizez astfel de frici, insa uneori ele devin atat de puternice, incat a le spune pe nume e singura cale de a le mai atenua din efect.

Culmea, nu ma tem pentru mine sau pentru anii care de abia asteapta sa mi se ingramadeasca haotic in spate. Ma tem pentru acea durere pe care altcineva se va vedea nevoit s-o indure. Ma doare pentru acel ten fin pe care se va mai imprima adanc un rid. Ma doare pentru acea inima care va incepe sa bata din ce in ce mai tare cand va privi inainte si va realiza ca au ramas mai putine carari neumblate decat cele deja parcurse.

Sincer? As prefera sa pot sa indur un chin de doua ori mai puternic daca as sti ca asta ar lumina o privire si-ar elibera o frunte de sub povara acelor ani grei. Pentru ca in cazul meu o durere e de doua ori mai usor de suportat pe propria piele.

Dis-de-dimineata

•28/01/2010 • Un comentariu

E imaginea pe care imi doresc s-o revad in fiecare dimineata. Nu doar timp de doua saptamani, ci o viata intreaga.

Revarsare

•27/01/2010 • Lasă un comentariu

Se intampla uneori sa confunzi singura ta oaza de liniste si afectiune cu locul in care poti sa te eliberezi de-acel  surplus de-amaraciune. Stiu, e pentru ca timp de luni intregi n-a avut unde sa se reverse, iar in momentul in care s-a umplut, in fata valului se aflau tocmai cei la care tii atat de mult.

Ideea e sa tragi adanc aer in piept, sa deschizi larg ochii si sa incepi sa aduni apa de pe jos. Pana nu patrunde prea adanc. Pentru ca atunci s-ar putea sa fie prea tarziu sa se mai usuce vreodata.

Sweets

•23/01/2010 • Un comentariu

Sunt acele dupa-amiezi cu gust de ciocolata si scortisoara care-ti fac viata atat de frumoasa.

Patru luni si jumatate

•22/01/2010 • 2 comentarii

Am stiut ca n-am sa ma pot stapani, c-am sa le sar in brate si-am sa incep sa plang. E vorba despre o fericire care timp de patru luni si doua saptamani a asteptat rabdatoare  sa poate rabufni zgomotos. Sunt lucruri pentru care n-am fost mai recunoscatoare in viata mea. E un tati care mi-a strans mana pe tot parcursul drumului, o mami care m-a mangaiat pe frunte si o buni care a simtit nevoia sa se aseze inainte de a ma imbratisa. E mirosul si culoarea albastra a camerei mele, sunt toate lucrusoarele pe care le-am gasit exact asa cum le-am lasat.

Sunt opt suflete pe care le-am lasat la doua mii de kilometri distanta si pe care mi-am dat seama azi, cand le-am vazut stralucirea din ochi si le-am simtit manutele incolacite in jurul meu, cat de mult le iubesc si le simt lipsa.

E un loc numit ‘acasa’ care nu exista decat aici. Aici si pentru totdeauna.

Best meal so far

•18/01/2010 • Lasă un comentariu

Mi-am dat seama ca e una dintre ocupatiile care imi fac o placere deosebita. Exact ca atunci cand desenezi, pictezi sau pur si simplu creezi ceva. Singurul lucru care lipseste e cineva cu care sa si impart bucatica aia proaspat scoasa de la cuptor.

*Meniu zilei de azi: peste la cuptor cu lamaie si rozmarin, spanac si (pentru ca simt din cand in cand nevoia sa ma rasfat cu cate ceva) un pahar mare de vin fiert cu scortisoara.

Culoare

•17/01/2010 • Lasă un comentariu

Pentru ca nu se mai aude zgomotul ploii. Si pentru ca printre draperiile albe se cuibaresc in sfarsit cateva raze de soare.

Aqualung

•17/01/2010 • Lasă un comentariu

Am redescoperit cu o placere nebuna note muzicale uitate pe drumul dinspre un trecut nu foarte indepartat. Si odata cu ele o serie de stari si senzatii greu de descris. Sunt sunete legate de o anumita perioada din viata, sentimente pe care ajungi sa le retraiesti pe masura ce piesa se apropie de de sfarsit. Nu reusesc sa-mi dau seama daca e tristete, implinire, nostalgie, teama sau bucurie. Putin din fiecare, probabil.

Cred ca e drumul spre casa cel care imi inapoiaza toate lucrusoarele. Le-am scapat dintr-o prea mare graba si puternica dorinta de-a incepe in forta o altfel de viata. Am lasat prea multe in urma mea. Dar promit sa le culeg. Iar cand ma voi reintoarce, le voi avea cu mine.

“Brighter Than Sunshine”

“Easier To Lie”

“Just For A Moment”

“Cinderella”

“Strange And Beautiful”

…   .